Am învins o luptă, nu şi bătălia (Moldova 1-1 Turcia)

13 octombrie 2007 a rezervat pe lîngă faimoasa Zi a Vinului şi un meci aprig pentru moldoveni. Turcii iarăşi au fost sortiţi să atenteze la liniştea noastră într-un meci contînd pentru preliminariile Campionatului Europei la Fotbal, ce va avea loc în 2008. Meciul de pe stadionul Zimbru din mun.Chişinău, a început la ora 21:00 şi a fost arbitrat de o brigadă din Anglia.

Suporterii adunaţi de pe amblele părţi ale baricadelor s-au inclus în valuri spectaculoase în tribune, dar în scurt timp o parte din ei s-au retras pentru că numai după 11 minute de la începutul partidei Viorel Frunză a izbutit să înscrie în poarta turcilor. Publicul era în delir, se simţea că atmosfera creată de suporterii moldoveni insuflă încredere fotbaliştilor care au început să joace dezinvolt, neinteresîndu-i că acum 6 ani adversarii obţineau bronzul la Campionatul Mondial. Totuşi, pe finalul primei repreize s-a simţit o cedare a jocului în favoarea turcilor, dar acest lucru nu a putut opri plecarea oaspeţilor la cabine cu înfrîngere pe tabela de marcaj. 

 

În cea de-a doua repriză, selecţionata Turciei a venit mai motivată, acest lucru atestîndu-se în numeroasele pericole aduse porţii lui Nicolae Calancea. Portarul moldovean a reuşit să apere intactă plasa porţii doar pînă în minutul 63, atunci cînd Umit Karan a egalat cu o lovitură de cap. A urmat apoi nişte atacuri fulgerătoare la poarta noastră, care a fost protejată ca prin minune de tînărul Calancea de la echipa Zimbru Chişinău. După meci anume el a fost numit eroul meciului de către ziariştii de la uefa.com. Spre sfîrşitul meciului a avut loc o zvîcnire în ofensiva naţionalei noastre, doar că a lipsit o scînteie care să ducă la un gol. În astfel de condiţii s-a sfîrşit seara fotbalistică, care, după reacţiile suporterilor moldoveni a fost una foarte bună. Nici turcii nu erau dezamăgiţi pentru că au reuşit să evite o înfrîngere pe pămînturile moldave. Nimeni din specialiştii în sport nu presupuneau un astfel de deznodămînt, ca Turcia să se împiedice de o budurugă mică, aşa cum a fost considerată pînă acum reprezentativa la fotbal a ţării noastre.

Din 2002 vin cu regularitate la meciurile de fotbal ale naţionalei noastre şi am observat că ducem lipsă de o organizare în ceea ce priveşte galeriile de susţinători. Nu am luat pînă în prezent şi nici la acest meci exemplu de la oaspeţi care cîntă în cor imnul ţării şi diverse cîntece ce îmbărbătează echipa. Aici aş vrea să apelez la sfaturile dvs, ce cîntece şi lozinci s-ar potrivi pentru suporterii noştrii? Poate daţi nişte sugestii utile care ar ridica cultura fotbalistică în Republica Moldova. Aş mai vrea să adaug ceva, care ţine de un aspect şi mai negativ. Este vorba de comportamentul fiecărui vizitator al stadionului, care neglijează curăţenia şi lasă în urma sa grămezi de coji de seminţe şi murdării. E un exemplu de proastă educaţie şi dacă vom tolera astfel de lucruri, atunci, să ne aşteptăm la şi mai rău.

Închei, totuşi, acest articol cu o tentă pozitivă. Priviţi cum arată aceşti tineri ataşamentul faţă de naţionala de fotbal şi de statul Republica Moldova. Sportul uneşte!..

Ion Bargan

www.cimislia.wordpress.com