În această toamnă am avut o emisiune în direct cu ascultătorii Radio Media Cimişlia privind nivelul comunicării. Este o temă sensibilă pentru majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova deoarece şi după 18 ani de la oficializarea limbii române întîlnim diverse impedimente pentru cultivarea unei limbi fluente.
La întrebarea “De ce se vorbeşte prost româna? ” Inga, ce a telefonat prima la emisiune ne-a comunicat că moldovenii nu-şi dau străduinţa de a vorbi literar şi, mai mult ca atît, rămîn tolerabili atunci cînd nu le răspund în limba vorbită de veacuri pe acest tărîm. Tînara a dat şi un exemplu cu o vînzătoare de cărţi de la o librărie din or.Cimişlia, care se împotriveşte să deservească în limba română cumpărătorii. O altă ascultătoare ce a fost tentată să intre în legătură directă cu mine şi să vorbească despre situaţia la care se află limba română la noi. Cristina s-a oprit la faptul că oficialităţile noastre nu se exprimă corect şi, uneori, chiar vorbesc mai rău decît oamenii de rînd, ceea ce este inadmisibil pentru o persoană publică, ce reprezintă un etalon pentru o mare parte din populaţie. Ultima intervenţie telefonică a venit din s.Sadaclia, de la Vadim, care a declarat că se vorbeşte foarte prost româna în Republica Moldova. El a adus obiecţii conaţionalilor săi, care stîlcesc limba prin folosirea rusismelor şi, mai ales, pe acei care izolează persoanele care încearcă să se exprime corect şi frumos în limba maternă. Radioascultătorul s-a arătat indignat că după 18 ani de la numirea limbii moldoveneşti, drept identică cu limba română mai există dubii în privinţa numelui limbii noastre şi şi-a exprimat nemulţumirea în privinţa unor firme străine, care încearcă satisfacerea concomitent a oii şi a lupului, tipărind pe ambalajul produselor informaţiile necesare, atît în limba română cît şi în limba moldovenească. Acest aspect ajunge a fi paradoxal, atunci cînd textul este identic.
Recent cotidianul român “Evenimentul Zilei” a avut un articol despre etichetele româno-moldoveneşti pe produse de grădinărit. Produsul importat din Slovacia, este numit sub simbolul MD al ţării “Substrat de flori”, în timp ce în limba română este numit “Substratul din flori”. Diferenţele nesemnficative, deseori, ajungînd pînă la penibil au fost criticate îndelung de specialişti în lingvistică, iar politologul Iulian Chifu a venit cu o ieşire din situaţie, care este adoptată de unele companii: inscripţionarea simbolurilor celor două ţări, dar folosirea unui set de instrucţiuni similare.
În concluzie, revenind la emisiunea despre nivelul cunoaşterii limbii române, acultătorii au căutat nişte soluţii viabile pe care, îmi doresc să le aflaţi chiar din spusele lor din înregistrarea ce am plasat-o mai jos.
Rugămintea mea este – “Aveţi grijă ce şi cum vorbiţi!”
limba se vorbeste stalcit din mai multe cauze. As imcerca sa nominalizez doar cateva: lipsa unei intelectualitati versate la sate, dar si la orase. Intelectualitate cu o lenevie spirituala deosebita, nu citeste in limba romana, nu asculta emisiuni radio sau nu vizioneaza TV in limba respectiva. Orasul este sub presiunea massmedia rusesti. Copiii n-au emisiuni calitative TV in limba romana. Chiar si unele manuale, problemare, sa zicem de informatica, poarta pecetea provincialismului si a necarturarismului, daca se poate spune asa, la capitolul exprimare. Guvernantii fiind in marea lor majoritate agramati nu cer subalternilor standardul limbii literare. Adica nu exista nici o politica coerenta in privinta cultivarii limbii. Cei cativa intelectuali, sau chiar elevi de liceu care vor sa vorbeasca corect, sunt striviti de catre gloata cu argourile si moldovenismele inventate.Avem nevoie de o guvernare competenta, de o politica coerenta si , in primul rand, in domeniul educatiei. Trebuie ridicate cerintele exprimarii corecte in invatamant, dar pentru aceasta profesia de pedagog trebuie sa devina prestigioasa.
Dar intrebati-va de ce tinerii din Republica Moldova care poate cunosc foarte bine limba romana au totusi acel accent care ii deosebeste de ceilalti romani? Ei bine, limba rusa are cea mai mare vina deoarece tinerii moldoveni vorbesc limba rusa fluent si cu un accent care este aproape identic cu al unui rus pur sange.
Iar in legatura cu limba romana vorbita incorect, nu pot sa spun decat ca tot tinerii tinerii moldoveni sunt vinovati. Se incearca traducerea unor cuvinte si expresii mot-a-mot din limba rusa in limba romana care nu au nici un sens. In plus unor cuvinte li se cuvinte li se atribuie acelasi gen ca in limba rusa, chiar daca in romana el are alt gen.
Asa numitele “rusisme” daca le-am integra intr-un context in limba rusa nu ar avea nici un sens deoarece ele sunt adaptate limbii romane pentru a se acorda in gen, numar si caz cu contextul in care sunt integrate.
Este adevarat ca si autoritatile au o mare parte din vina pentru ca sunt total impotriva limbii romane. Tind sa le dau dreptate ca limba “moldoveneasca” ar exista deoarece un roman din Romania si un roman din Republica Moldova se inteleg foarte greu. Cred ca in engleza s-ar intelege mai usor. Totusi daca l-ai pune pe un dobitoc de parlamentar comunist sa explice de unde provine limba “moldoveneasca” nu ar sti sa-ti raspunda sau, in cel mai bun caz, ar spune ca provine de la Stefan cel Mare, de parca el ar fi inventat-o. Asa ca, nici ei nu stiu ce radacini are limba asta, latine sau slavone, sau ambele, sau numai latin.
Oricum, nu ramane decat sa speram ca aceasta guvernare comunista va fi detronata la urmatoarele alegeri si ca vor veni la putere tineri dornici de a schimba ceva si de a alinia poporul pe o axa Bucuresti-Bruxel.
Limba vorbită de băştinaşii Republicii Moldova pe alocuri e mai română decît cea vorbită de românii din Muntenia, Dobrogea etc. Nu judeca după ceea ce vezi la oraşe pentru că aici e la modă să stîlceşti limba, ci uite la colectivităţile rurale. “Veşnicia s-a născut la sat” a ziso L.Blaga şi rămîne valabil pînă azi.