Cimişlia

Oraşul Cimişlia este situat în partea sudică a Republicii Moldova, în raionul Cimişlia, pe malurile râului Cogîlnic , la o distanţă de 73 km de capitala Chişinău, la intersecţia drumurilor de importanţă republicană: Chişinău – Bolgrad, Chişinău -Giurgiuleşti, Tiraspol – Leova. Suprafaţa urbană a oraşului este de 208,4 ha, suprafaţa administrativă totală ridicându-se la 14.612 ha, din care 8.413 ha de teren având destinaţie agricolă (livezi, vii, pământ arabil).

Economia este reprezentată preponderent prin complexul agroindustrial cu o reţea bine dezvoltată a industriei de prelucrare a produselor agricole. Este prezentă industria prelucrării produselor animaliere, a produselor pomicole, viticole, de panificaţie şi produse lactate, toate ramuri ale complexului agroindustrial. Bazele intreprinderilor industriale şi de comerţ ale oraşului se află în satul Mihailovca, la 12 km de Cimişlia.

Localitatea Cimişlia intră în istoria scrisă a Moldovei încă din prima jumătate a secolului XVII. Pentru prima data o găsim pomenită în lucrările scrise de savantul Vladimir Nicu, unde este datată pe 4 iulie 1620: “…aici s-au aşezat tătarii, care, devenind majoritari, ii schimbă denumirea în Cimişlia – cuvânt tătăresc ce ar fi însemnat bogăţie.”

Preotul Iacob Iusipescu, care a făcut prima încercare de a scrie şi de a publica istoria Cimişliei, în anul 1874, explica: “…Lia este un cuvânt turcesc de fată, iar Cimiş este numele dat constructorilor şi zidarilor în acea vreme… chiar dacă aici locuiau români şi tătari împreună, nu au fost niciodată conflicte…”.

La temelia denumirii aşezării mai stă şi o legendă de dragoste, care spune, ca demult erau doi tineri îndragostiţi cu numele Cimiş şi Lia. Părinţii erau împotriva dragostei lor. Atunci ei au fugit, iar loc de trai au găsit o vatră de noroc, care mai tirziu a rămas să se numeasca Cimişlia, în cinstea celor doi tineri.

Orasul Cimislia a trecut şi prin perioade nefaste. În 1827, mulţi dintre locuitori au murit din cauza ciumei şi a fost nevoie de un cimitir special în partea sud-estică a localităţii.

Situat în stepa Bugeacului, pe râuleţul Cogîlnic, orăşelul a avut de suferit adesea şi din urma secetei ce se abătea în zonă. Dmitrie Cantemir, în lucrarea sa “Descrierea Moldovei”, referindu-se la acest rîu, afirma: “…Cogîlnic se poate spune că n-are de loc izvoare, ci numai se umple în urma ploilor de toamnă şi doar atunci se poate numi râuleţ, toată vara stă secat….”. Această descriere corespunde şi celei din zilele noastre.

În anul 1840 localitatea a primit statut de târg. În 1844 aici se deschide prima şcoală, în 1885 spitalul de zemstva (un medic şi un felcer). În perioada interbelică (1918 – 1940), Cimişlia face parte din judeţul Tighina, mai apoi, sub conducerea Uniunii Sovietice devine centru raional ceea ce este şi în prezent.